De ce un blog despre sănătate mentală?

Menirea acestui blog se doreşte a fi aceea de a crea un spaţiu prietenos de discuţii pe teme ce ţin de sănătate mentală. Oricine are ceva de spus în acest larg domeniu, fie că este o persoană ce are o problemă psihologică, fie că este specialist sau amator pasionat, este invitat să o dezbată aici, in acest spaţiu impersonal în care sper să putem pune o cărămidă la ceea ce numim cultură psihologică.

luni, 29 septembrie 2008

Autismul sau a trai in lumi paralele

De un an, autismul s-a transformat pentru mine dintr-o etichetă într-o realitate complexă si ambivalenta. Lucrez cu copii cu tulburări din spectrul autist si alaturi de ei am descoperit o lume de dincolo de cuvinte. Daca m-ai intreba ce este autismul ti-as spune ca este o lume a simturilor in care cuvintele suna ca o unghie ce zgarie o tabla. O lume in care culorile si sunetele si atingerea se contopesc in senzatii complexe si suficiente. Oamenii mari si mai ales copiii sunt de temut pentru ca sunt atat de imprevizibili..in schimb, obiectele pe care le stapanesc acesti oameni sunt de preferat. E de ajuns sa le afli secretul si devii stapan pe situatie.. roata se invarte mereu in acelasi sens, si jocul functioneaza dupa doua trei reguli. Intr-o zi, in timp ce ne jucam pe covor, am intrebat o fetita cu ochi negri si par carliontat cine vine..venea o colega cu o cana in mana..raspunsul a fost: vine cana! Desi multi
cred ca tu esti insensibil la ceilalti, eu stiu ca prezenta oamenilor te tulbura si te face nesigur. Stiu ca si atunci cand pari sa nu fii constient de prezenta unei persoane si cand eviti privirea celuilalt, tu simti acut prezenta lui. Eu stiu ca tu ai nevoie de iubire si ca esti capabil sa iubesti ca toti ceilalti copii..stiu ca poti fi tandru si ca atunci cand am o zgârietură tu sufli ca sa-mi faci bine, ca-ti place sa fii mangaiat si tinut in brate, ca-ti place sa te joci, sa te dai in leagan, sa dansezi, sa asculti muzica, ca-ti place inghetata si bomboanele si ciocolata si tortul si acadelele si jeleurile si serbetul si cate si mai cate.
Stiu ca nu uiti nimic si daca acum un an te-am mangaiat pe par si ti-am cantat un cantec de leagan iar azi iti cant din nou acel cantec, tu-mi ceri sa te mangai ca atunci..datorita tie am avut de atatea ori deja vu-uri si am zambit de fiecare data pentru ca atunci in acele clipe te-am inteles mai bine, o usa s-a crapat si mi-am imaginat cum e sa traiesti un permanent deja vu..
Iti multumesc tie pentru ca m-ai invatat un alt mod de a fi, ca m-ai initiat un pic in lumea ta.